Control DSP la salon și frizerie: ce cere norma de igienă pentru dezinsecție și deratizare

Într-un salon de înfrumusețare sau o frizerie, dezinsecția periodică se face la 3 luni, iar deratizarea periodică la intervale de maximum 6 luni. Nu e o recomandare comercială, e textul normei de igienă care se aplică exact acestui tip de unitate, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1648/2024. Între operațiunile periodice se aplică proceduri curente de întreținere, în funcție de prezența vectorilor.

Asta e o situație aparte. Pentru multe spații comerciale nu găsești o cifră fixă, ci o obligație generală de a ține dăunătorii sub control, iar ritmul se stabilește după risc. Salonul are cifra scrisă în norma lui, iar inspectorul DSP o cunoaște. Articolul de față îți arată ce înseamnă asta practic: cine intră sub normă, ce se verifică la control, ce trebuie să existe în mapă și care sunt greșelile care apar cel mai des la saloane.

Pe scurt

Dacă vrei doar esențialul:

• Dezinsecție la 3 luni, deratizare la maximum 6 luni, plus intervenții ori de câte ori e nevoie. Sursa e Ordinul MS 1648/2024.
• Acoperirea e largă: coafură, frizerie, bărbierit, manichiură, pedichiură, cosmetică, machiaj, epilare, masaj, extensii de gene, unghii artificiale, plus tatuaj, piercing și implantare dermală.
• Tot norma cere, la amenajarea salonului, măsuri de protecție împotriva insectelor și rozătoarelor. Asta înseamnă plase, etanșări și uși care închid, nu doar tratamente.
• Sterilizarea instrumentarului nu îți acoperă obligația de DDD. Sunt două lucruri diferite, iar inspectorul le verifică separat.
• Dovada e documentară: ce ai semnat cu o firmă autorizată, plus proces-verbal pentru fiecare intervenție. DDD Smart lucrează în București și Ilfov, 0751 484 811.

Ce spune norma, exact

Normele de igienă pentru saloanele de înfrumusețare și pentru saloanele de tatuaj, piercing și implantare dermală sunt aprobate prin Ordinul MS nr. 1648/2024. Partea care te privește e scurtă și nu lasă loc de interpretare.

Toate patru vin din aceeași normă, cea aprobată prin Ordinul MS 1648/2024.

Observă formularea de la deratizare: maximum 6 luni. Nu e un interval recomandat, e un plafon. Dacă ultima deratizare a fost acum șapte luni, ești în neconformitate chiar dacă nu ai văzut niciun rozător. Iar sintagma ori de câte ori este nevoie înseamnă că frecvența minimă nu te scutește de o intervenție suplimentară când apare o problemă reală.

Cine intră sub normă

Mulți proprietari de saloane presupun că norma e scrisă pentru tatuaje sau pentru cabinete medicale, deci nu îi privește. Definiția din normă e însă foarte largă. Procedurile acoperite includ coafura și frizeria, bărbieritul, manichiura, pedichiura, tratamentul și machiajul cosmetic, tatuarea cosmetică, dermopigmentarea, întreținerea corporală, procedurile estetice, masajul, extensiile de gene, aplicarea de unghii artificiale, precum și orice altă operațiune cu scop estetic.

Practic, dacă ai frizerie, salon de coafură, salon de unghii, cabinet de cosmetică, salon de masaj, studio de extensii de gene sau orice combinație dintre ele, ești în aceeași categorie și ai aceleași frecvențe. Nu contează suprafața și nu contează dacă ai doi angajați sau doisprezece. Un salon de unghii de 30 de metri pătrați are aceeași obligație de dezinsecție trimestrială ca un salon de 200.

Confuzia care costă cel mai mult: sterilizare nu înseamnă DDD

E greșeala pe care o vedem cel mai des la saloane, și e ușor de înțeles de ce apare. Un salon serios are deja o disciplină de igienă bine pusă la punct: zonă separată pentru dezinfecția instrumentarului, sterilizator unde e necesar, dezinfectanți avizați, protocol pentru suprafețe. Proprietarul are senzația legitimă că partea de igienă e acoperită.

Numai că sunt două obligații paralele, iar norma le tratează în articole diferite. Dezinfecția și sterilizarea instrumentarului țin de procedura pe care o faci asupra clientului și se verifică prin evidențe și fișele produselor. Dezinsecția și deratizarea țin de spațiu, se execută de o firmă autorizată și se dovedesc prin contract și procese-verbale. Un inspector care găsește zona de sterilizare impecabilă și mapa de DDD goală constată o neconformitate, nu se uită la cealaltă și consideră că se compensează.

Ce verifică inspectorul într-un salon

Controlul are două jumătăți, iar ele se verifică una pe cealaltă. Prima e mapa: există contract activ cu o firmă autorizată, există un proces-verbal pentru fiecare vizită, intervalele dintre vizite respectă norma. Un istoric cu vizite în ianuarie și în septembrie contrazice singur cerința de dezinsecție trimestrială, indiferent ce scrie în contract.

A doua jumătate e spațiul, și aici saloanele au câteva puncte care se verifică aproape de fiecare dată. Zona spălătorului de păr, pentru că umezeala permanentă și sifoanele sunt mediul clasic pentru gândacii de canalizare. Spațiul de depozitare a consumabilelor, unde cutiile de carton stau lipite de perete. Zona de colectare a deșeurilor, inclusiv părul tăiat și materialele de unică folosință, pentru care norma cere recipiente cu capac. Și, dacă salonul e la parterul unui bloc sau într-o clădire mixtă, punctele de trecere spre subsol și spre vecini, pentru că infestările migrează pe conducte și pe rosturi.

Aici intervine și alineatul (14), cel cu măsurile de protecție a locației. Inspectorul se uită dacă ușa de serviciu se închide etanș, dacă geamurile care se deschid au plase, dacă trecerile de conducte sunt etanșate. Sunt lucruri ieftine de reparat înainte de control și scumpe de explicat în timpul lui.

Ce ai în mapă

Dosarul de DDD al unui salon e mai simplu decât al unui restaurant, pentru că nu ai regim sanitar-veterinar și nu ai plan HACCP. Piesele rămân totuși aceleași, iar logica lor e identică: contractul dovedește că există un program, procesele-verbale dovedesc că programul se execută, restul documentelor dovedesc că substanțele și prestatorul sunt în regulă.

Ai nevoie de contractul cu firma autorizată, de procesele-verbale ale tuturor vizitelor în ordine cronologică, de fișele tehnice și de securitate ale produselor folosite împreună cu avizele lor de la Ministerul Sănătății, și de copiile autorizațiilor prestatorului. Ultimele trei categorii vin de la firma DDD, nu le procuri tu. Structura completă, cu emitentul și valabilitatea fiecărei piese, e detaliată în checklist-ul despre dosarul DDD la controlul DSP, scris pentru unități alimentare dar valabil ca structură pentru orice tip de spațiu.

Un singur lucru merită verificat cu atenție înainte de semnare: ce anume primești la fiecare vizită. Diferența dintre un proces-verbal care consemnează produsele folosite și constatările din teren și un formular generic identic de la o lună la alta e tratată pe larg în articolul despre procesul-verbal față de intervenția reală. Al doilea tip de document nu te apără la control, te expune.

Greșelile specifice saloanelor

Prima: presupunerea că se ocupă proprietarul clădirii. Multe saloane funcționează în spații închiriate, iar administratorul face deratizare la părțile comune. Aceea e obligația asociației sau a proprietarului pentru spațiile comune, nu a ta pentru spațiul tău. Norma îți cere ție, ca operator al salonului, să ai propriul program. Dacă administrația chiar tratează și spațiul tău, ai nevoie de dovada scrisă pe numele unității tale, altfel la control nu ai ce arăta.

A doua: frecvența pe bază de simptome. Salonul cheamă firma când vede gândaci și consideră problema rezolvată când nu îi mai vede. Norma cere un ritm, nu o reacție. Un salon care a avut o singură intervenție acum opt luni, oricât de reușită, e în neconformitate pe ambele capete.

A treia: contractul semnat și uitat. Se semnează un abonament, apoi vizitele se amână de la o lună la alta pentru că programul e plin și nu vrei tehnicieni în salon în zilele cu clienți. După un an, contractul arată bine și istoricul are trei procese-verbale. Contractul fără execuție nu e o apărare, e o dovadă în plus că știai ce trebuie făcut.

A patra, mai rară dar mai scumpă: tratamentul făcut de cineva neautorizat. O firmă de curățenie care pulverizează ceva prin salon nu îți lasă un document care să țină la control. Ce contează de verificat e autorizarea prestatorului, documentele pe care ți le predă după intervenție și dacă produsul folosit e avizat pentru utilizarea respectivă. Criteriile după care se verifică un prestator sunt în ghidul despre cum alegi o firmă DDD autorizată.

Cum arată anul într-un salon

Cea mai simplă formă de conformitate e un abonament trimestrial. Dezinsecția cade exact pe intervalul de 3 luni, iar deratizarea se face la vizitele alternative, deci o dată la șase luni. Contează să fie chiar alternative și să se păstreze ritmul și la trecerea dintre ani: dacă deratizezi la două vizite apropiate și apoi sari peste una, poți ajunge la nouă luni între ele fără să îți dai seama. Cu alternanța ținută corect nu ai două calendare de memorat și nu rămâi descoperit pe niciunul.

Varianta cu intervenții punctuale, chemate de fiecare dată separat, e mai fragilă administrativ și de regulă mai scumpă, pentru că tariful pe metru pătrat e mai mare. La suprafețe mici diferența se poate însă șterge: se aplică un prag minim de 150 de lei pe intervenție, fără TVA, care acoperă deplasarea și manopera, iar un salon de câteva zeci de metri pătrați ajunge la acest minim în ambele variante. Suma exactă pentru suprafața ta o poți calcula singur în calculatorul de preț DDD pentru firme, unde alegi frecvența trimestrială și vezi diferența față de punctual.

Dacă salonul e în București, mai există un strat de reguli locale peste norma națională, care privește obligațiile de deratizare la nivel de clădire și de asociație. Ce s-a schimbat recent și cum se aplică am detaliat separat în articolul despre noile reguli DDD din București. Pentru spațiul tău, norma de igienă a saloanelor rămâne referința principală.

Întrebări frecvente

Chiar e obligatorie dezinsecția la un salon de unghii sau de coafură?

Da. Ordinul MS 1648/2024 se aplică tuturor saloanelor de înfrumusețare, iar definiția din ordin include coafura, frizeria, bărbieritul, manichiura, pedichiura, cosmetica, machiajul, masajul, extensiile de gene și unghiile artificiale. Frecvența cerută e la 3 luni pentru dezinsecție și la maximum 6 luni pentru deratizare, indiferent de suprafață sau de numărul de angajați.

Am sterilizator și fac dezinfecție zilnic. Nu e suficient?

Nu, sunt obligații diferite. Dezinfecția și sterilizarea instrumentarului țin de procedura aplicată clientului. Dezinsecția și deratizarea țin de spațiu, se execută de o firmă autorizată și se dovedesc cu contract și procese-verbale. La control se verifică separat, iar una nu compensează lipsa celeilalte.

Proprietarul clădirii face deratizare. Mai am nevoie de contract propriu?

Da, dacă nu ai o dovadă scrisă care să acopere explicit spațiul tău. Deratizarea părților comune e obligația asociației sau a proprietarului și nu se substituie programului salonului. La control ți se cere documentul pe numele unității tale, nu al clădirii. Dacă administrația chiar tratează și spațiul tău, cere-le procesul-verbal în care apare salonul.

Ce se întâmplă dacă am depășit intervalul de 6 luni la deratizare?

Ești în neconformitate din momentul depășirii, indiferent dacă ai avut sau nu rozătoare. Textul normei spune maximum 6 luni, deci e un plafon, nu un interval orientativ. Cel mai bun lucru de făcut e să programezi intervenția acum și să reintri în ritm, nu să completezi documente retroactiv.

Ce documente primesc după fiecare vizită?

Procesul-verbal de intervenție, cu datele prestatorului și ale unității, data vizitei, spațiile tratate, operațiunile efectuate, produsele folosite cu avizele lor, constatările și recomandările. La începutul colaborării primești și copiile autorizațiilor firmei, plus fișele tehnice și de securitate ale produselor. Toate intră în mapa pe care o arăți la control. Ce trebuie să conțină înțelegerea și cum se stabilește frecvența sunt detaliate în ghidul despre contractul DDD pentru firme.

Dacă vrei să pui programul la punct fără să pierzi timp cu interpretarea normei, sună la 0751 484 811 sau scrie-ne prin formularul de contact. Evaluăm spațiul, stabilim ritmul care acoperă ambele cerințe și îți predăm documentele pentru mapă de la prima vizită.